Cazul regizorului Andrei Serban


Regizorul Andrei Serban acorda un interviu agentiei de presa Mediafax, pe scena Operei Nationale din Bucuresti, miercuri, 24 august 2016. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO

Regizorul Andrei Şerban a povestit despre despărţirea de Columbia University explicând felul în care a resimţit corectitudinea politică în America de azi: ”Nu voi răspunde celor care îmi întorc pe dos cuvintele, distorsionându-le. Corectitudinea politică este un fel de icter galben al Americii.”, a comentat cunoscutul om de teatru pentru MEDIAFAX.

Aflat în turneu la Petersburg cu montarea Carousel, Andrei Şerban a comentat pentru MEDIAFAX interpretările legate de felul în care şi-a prezentat demisia: ”Nu voi răspunde celor care îmi întorc pe dos cuvintele, distorsionându-le. Cum am mai spus «unde dai şi unde crapă». Corectitudinea politica, sunt convins, creeaza un obstacol relaţiei adevarate între oameni ce paralizează creativitatea.
Contractul meu cu Universitatea era nelimitat. Am plecat de buna voie şi nesilit de nimeni când am simţit ca libertatea de expresie a profesorului şi a artistului este îngrădită”.

Regizorul a justificat demisia înaintată Universităţii Columbia, după 27 de ani de colaborare, în emisiunea ”Profesioniştii”, a Eugeniei Vodă, de la TVR, difuzată în luna octombrie.

”Corectitudinea politică este un fel de icter galben al Americii. Am fost chemaţi noi, profesorii de la Şcoala de Actorie, în care eu eram şeful Şcolii de Actorie, şi ni s-a spus că trebuie să facem o comisie în care să angajăm un profesor nou, pentru că cineva se pensionase şi rămânea un loc liber. (…) Ne-a spus decăneasa Şcolii de Artă că suntem prea mulţi profesori de culoare albi, prea mulţi profesori bărbaţi, heterosexuali şi este de dorit să luăm un nou cadru didactic, de preferinţă o femeie de culoare, care dacă este gay e foarte bine iar dacă este un bărbat de preferinţă să fie portorican sau de culoare,, «Sigur nu poate fi cineva cum eşti tu, Andrei», mi s-a spus, «un bărbat care a fost căsătorit, care eşti heterosexual şi care ai copii»“, a povestit Andrei Şerban explicând faptul că ”s-a adeverit că cineva care era foarte, foarte bun, nu a fost luat şi a fost luat altcineva, care era o persoană gay, de culoare. Ăsta a fost deja un punct în care am simţit că iau o decizie contra voinţei mele şi că sunt necinstiti şi că eu sunt şeful comisiei şi că eu accept ceva pentru ca mi se spune, pentru că mi se ordonă. Mă simţeam iar în comunism”.

Regizorul a povestit şi momentul care l-a făcut să demisioneze, ”ei bine, într-o audiţie vine un transsexual, un băiat care s-a transformat, a decis să fie ea. Şi-i spun – ce ai pregătit. Am pregătit monologul Julietei. Monologul Julietei, în monologul Julietei este Julieta care este o fată de 14 ani, puritatea întruchipată, care este absolut imposibil pentru mine să cred că acest băiat care a devenit fată acum poate să fie Julieta. Putea să încerce alte scene, alte roluri … şi i-am spus – altceva nu vrei decât Julieta? Zice – nu, vă deranjează? Imediat s-a simţit că este … Nu mă deranjează zic dar nu ştiu cum pot să cred că poţi să fii Julieta. Zice, «pot să încep monologul?». Zic, «evident că da». L-a încercat, a făcut, după care restul comisiei, care era lângă mine după ce el a ieşit, au început să mă blameze de ce nu pot eu să cred că el poate să fie Julieta. Pentru că nu pot să cred, nu pot să cred că el poate fi Julieta şi nu pot să cred că dacă el vine student la Columbia eu voi putea să lucrez cu acest băiat care a devenit fată trei ani de zile ca Julieta, nu pot, eu sunt necinstit faţă de mine însumi dacă fac asta. Mi-am oferit demisia şi am plecat. Mi-a părut rău pentru că toţi studenţii au lăcrimat, studenţi pe care îi aveam de doi ani de zile“, a explicat Andrei Şerban pentru ”Profesioniştii”.

Miercuri, cuvintele sale au fost citate de mai multe publicaţii cu comentariul ”Andrei Şerban, alungat din America!”.

Despre Andrei Serban – portret

Andrei Şerban s-a născut la 21 iunie 1943, la Bucureşti, din tată ardelean şi mamă grecoaică. Tatăl său, Mihai George Visarion Şerban, cu rădăcini într-o veche familie românească din Chioar, studiase Dreptul la Leipzig, fusese director al Băncii Regale şi apropiat al lui Iuliu Maniu. După venirea comuniştilor, dat afară din avocatură, este constrâns să lucreze ca fotograf, dar îşi împlineşte astfel un vis din copilărie, de aplecare spre arte. Mama sa, Elpis, profesoară de limba română, provenea dintr-o familie de negustori greci din Tulcea.

Încă din copilărie, Andrei Şerban se amuza făcând teatru cu marionete confecţionate de el sau dirijând în oglindă simfonii imaginare, aşa cum îl văzuse pe dirijorul celebru Arturo Toscanini, pe care îl admira enorm, neştiind că asta îl va aduce, peste ani, foarte aproape de scena lirică, devenind unul din cei mai mari regizori (şi) de operă.

Copilului şi adolescentului Andrei Şerban i-au plăcut istoria şi latina, recita cu pasiune versuri din Ovidiu, experimenta puterea vibraţională a cuvintelor, încerca tot timpul să construiască alte realităţi, tocmai de aceea ştiinţele exacte, cifrele, i se păreau lipsite de căldură şi de emoţie, aşa cum mărturisea el mai târziu.

Atracţia lui Andrei Şerban pentru teatru a început din clasa a VII-a, când a regizat „O scrisoare pierdută” de I.L. Caragiale, după care, în clasa a XI-a a regizat „Năpasta” şi a jucat rolul lui Ion Nebunul.

Deşi tatăl său l-a îndreptat spre Litere sau Filosofie, el a avut o altă pasiune, iar după admiterea la facultatea de teatru a ales actoria. Este regizor de teatru şi operă. n anul 1968, a absolvit Institutul de Teatru şi Cinematografie din Bucureşti, secţia Regie la clasa lui Radu Penciulescu. Debutează la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ cu spectacolele „Arden of Feversham”, de un autor englez anonim din secolul al XVI-lea şi s-a reîntors la Bucureşti, remarcându-se cu montarea spectacolului „Iulius Cezar” de Shakespeare, la Teatrul Bulandra, „Omul cel bun din Siciuan” de B. Brecht. În momentul în care a dat examen la facultate a ales actoria, dar Ion Finteşteanu şi Sanda Manu, au perceput în el un talent mai mare decât cel de actor şi l-au îndrumat spre regie. A urmat o perioada de mare efervescenţă, în care Şerban a început să creeze, devenind “copilul teatrului românesc”, imediat după ce s-a mutat la secţia regie de teatru. La Teatrul Nottara, a debutat cu piesa „Omul care s-a transformat în câine”, după Osvaldo Dragun, un spectacol fără decor, complet revoluţionar, fiind pentru prima dată când un spectacol s-a jucat pe scenă românească fără vreun decor, fără elemente de butaforie. Au urmat apoi turnee la Zagreb şi la Wroclaw, unde s-a întâlnit cu polonezul Jerzy Grotowski, unul dintre cei mai mari regizori şi teoreticieni ai secolului XX, a cărui gândire a revoluţionat întreaga lume teatrală. În anul 1971 a fost invitat de Ellen Stewart, director al companiei “La MaMa”, în SUA, la New York, cu o bursă Ford. A obţinut un succes imediat, în urma căruia Peter Brook îl invită la centrul său de cercetări teatrale, unde Andrei Şerban colaborează la realizarea mai multor spectacole.

Ca regizor, a pus în scenă spectacole de teatru şi operă în 39 de ţări. În SUA, începând cu 1970, timp de 20 de ani, a fost asociat cu Robert Brustein´s American Repertory Theatre Company. A lucrat, de asemenea, cu La MaMa Theatre, the Public Theatre, Lincoln Centre, Circle in the Square, Yale Repertory Theatre, the Guthrie Theatre, A.C.T. şi cu New York City, Seattle şi Los Angeles Opera.

În Europa, a lucrat pentru teatrele de operă din Paris, Geneva, Viena şi Bologna, cu Welsh National Opera, Covent Garden, Théâtre de la Ville, Helsinki Lilla Teatern, Teatrul Naţional Bucureşti (1990-1993, ca director), La Comédie Française.

În Japonia a pus în scenă spectacole pentru Shiki Company of Tokyo. Andrei Şerban spune că regizează ”călătorii iniţiatice” şi ”experimente la operă”.

Printre piesele puse în scenă în România, în această perioadă, se află „Ubu Roi”, în timpul studenţiei, în anul 1966, sau „Jonah” (1969).

În cei 20 de ani, de la teatru dramatic, cunoscînd fascinaţia teatrului de păpuşi, ajunge la musical şi operă. Titlurile spectacolelor sale sunt absolut impresionante: „Măsură pentru măsură”, „Medeea”, „Electra”, „Opera de trei parale”, „Livada cu vişini”, „Maestrul şi Margareta”, „O, ce zile frumoase !”, „Pescăruşul”, „Evgheni Oneghin”, „Flautul fermecat”, „Traviata”, „Nunta lui Figaro”, „Trei surori”, „Unchiul  Vanea”, „Aida”, „Trubadurul”, „Turandot”, „Norma”, „Fidelio”, „Avarul”, „Cneazul  Igor”, „Rigoletto”, „Otello”, „Oedipe”, „Îmblînzirea scorpiei”, „Neguţătorul din Veneţia”, „Hamlet”, „Richard al III – lea” şi multe altele.

A revenit în România după evenimentele din decembrie 1989, în 1990 a regizat „Trilogia Antică”, piesă considerată drept cea mai originală punere în scenă a tragediei greceşti a sfârşitului de secol XX, iar între anii 1990-1993 a ocupat funcţia de director general al Teatrului Naţional din Bucureşti.

Andrei Şerban a fost şi este şi profesor la universităţi de prestigiu din întrega lume, precum Yale School of Drama, Harvard University, Le Conservatoire de Paris, Stockholm Dramatic School, Theatre School of Tokyo, University of California din San Diego, Pittsburgh Theatre Institute and San Francisco State University, Carnegie-Mellon, Sarah Lawrence, A.R.T. Institute for Advanced Theatre Training Director al Oscar Hammerstein Centre for the Performing Arts at Columbia University, New York, din 1992, sau Paris Conservatoire d”Art Dramatique.

A fost invitat la numeroase festivaluri internaţionale de teatru, precum cele de la Milano, Paris, Sao Paolo, Salzburg şi Edinburg, a  condus  workshopuri  în întreaga lume, i  s-au  dedicat  cărţi  şi  studii serioase, emisiuni  tv,  la  posturi prestigioase.

În anul 2007, editura Polirom i-a publicat volumul său autobiografic „O biografie”, iar în 2008, Editura Institutului Cultural Român i-a publicat, la Bucureşti, două volume fotografice de o calitate grafică excepţională, intitulate „Andrei Şerban – Călătoriile mele – Teatru şi Operă”.

A fost recompensat cu numeroase premii, disticţii şi onoruri, printre acestea fiind de menţionat Premiul „Best Performance” cu piesa „Şeful sectorului suflete”, scrisă de Alexandru Mirodan, cu ocazia Festivalului Internaţional Studenţesc de la Zagreb – în 1965, Obie Awards ori Tony Award. A obţinut Premii la Festivalurile de la Avignon, Shiraz şi Belgrad, în anul 1977 a fost nominalizat la premiile „Tony“ pentru spectacolul „Livada cu Vişini“, după textul lui Anton Cehov, şi cu Meryl Streep, în rolul „Duniaşa“, iar în 1999 a fost laureat cu premiul Societăţii Regizorilor de Teatru şi Coreografilor „George Abbott“, pentru impactul major avut în teatru în ultimii 20 de ani.

În decembrie 2008, a primit Ordinul Steaua României în Grad de Mare Cruce, la Paris, distincţia fiindu-i înmânată de ambasadorul României de atunci, Teodor Baconschi, cu ocazia prezentării spectacolului „Spovedanie la Tanacu” în capitala Franţei.

A fost onorat cu trei titluri de Doctor Honoris Causa, printre acestea aflându-se cel acordat de Universitatea de Arte „George Enescu” din Iaşi, la 26 octombrie 2012 şi cel al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca.

În 2012, Andrei Şerban a fost răsplătit de către Primăria Municipiului Iaşi, în cadrul „Serii Valorilor”, „pentru promovarea valenţelor culturale ieşene şi colaborarea excepţională cu Opera Naţională Română Iaşi”, iar în 2013, în cadrul Galei Premiilor Operelor Naţionale (ediţia I), el a câştigat premiul pentru cea mai bună regie.

El este şi Cetăţean de onoare al municipiului Iaşi, titlu acordat în anul 2015.

Andrei Şerban a fost şi a rămas şi un sprit critic, atacând, uneori violent, montări în care rolul regizorului se rezuma la a alcătui distribuţii, ori actorii  care  apelau  la diferite trucuri ieftine, dramaturgii fără  idei, managerii demodaţi sau criticii superficiali.

Andrei Şerban este căsătorit cu Alexandra Plattenberg, care provine dintr-o veche familie aristocrată germană, ei cunsocându-se la premiera unei opere pe care el a montat-o la Geneva. Cei doi au împreună doi copii, pe Nicolas, specialist în Business şi pe Antony, absolvent de Drept.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s